Arhivă etichete | religie

Egalitate, libertate sau nu?

Trăim într-o lume liberă. Sau cel puţin aşa ne place să minţim. Susţinem egalitatea şanselor, libera exprimare, libera practică, originalitatea, egalitatea sexelor, etc. Dar câte dintre acestea sunt adevărate?

 Să luăm o situaţie ipotetică. O femeie, frumoasă şi independentă, nu contează contextul independenţei, hotărăşte să trăiască celibatară, cel puţin o vreme. Credeţi că dacă face sex constant, dar tot cu alt partener, nu va avea eticheta de curvă? Inversăm rolurile şi punem un bărbat în situaţia ei. El va fi etichetat om de succes. Egalitate?

Actualmente, trăim în plin patriarhat întrucât matriarhatul e imposibil în societatea actuală. Este imposibil economic, nu moral, nu din considerente etice sau psihologice. O societate condusă de mame ştie/simte valoarea vieţii si va promova viaţa în detrimentul războiului. O mamă poate să simtă foamea unui copil vibrând adânc în propria carne, în propriile gânduri. O mamă nu stă indiferentă în faţa zeilor care chinuie şi poruncesc războaie, crime sau pedepse. Mamele sunt nerentabile economic.

 În societăţile capitaliste, femeia de succes este celibatară şi nu are copii. Dacă are, sunt crescuţi de bonă. Oare de ce? Poate pentru că în lumea oamenilor de „afaceri” e loc doar pentru „rechini”. Ori o mamă cu simţ matern neafectat poate să fie „leoaică” pentru progenituri şi nu „rechin” pentru viaţa cotidiană.

 Până şi religiile matriarhatului au fost zdrobite fără milă. Erau prea blânde şi condamnau violenţele? Respectau prea mult fiinţa umană? Nu erau răzbunătoare? Adevărul e că informaţiile au fost şterse cu grijă, nu cumva să renască religiile pacifiste. Să nu uităm că primele temple dărâmate până la temelie au fost ale zeiţelor. Coincidenţe?

Trăim într-o lume unde femeia trebuie să devină bărbat pentru a avea şanse egale. Familia e un lux inacceptabil. Dacă ai familie, posezi un scop, o morală şi un respect pentru viaţă. Moartea unui copil, ca „victimă colaterală” te revoltă. Dacă nu ai familie, empatia ta pentru cei care plâng după un copil sau altă rudă e zero. Blazaţi. Indiferenţi. Cruzi fără motiv.

 Dar trăim într-o lume a păcii.

De Paşti

Cum modelul pentru această perioadă presupune să celebrăm zilele de Paşte, sărbătoare pentru mulţi dintre voi, poate câteodată şi pentru noi, ne închinăm şi noi presiunilor populare, dar puţin mai altfel.
Vă prezentăm varianta neortodoxă a sărbătorilor în viziunea celor de la Vacanţa Mare. Poate să pară pueril sau prea lipsit de umor. Variante valabile. Materialismul obligatoriu vehiculat în sărbătorirea evenimentelor religioase creştine ne împiedică să primim cu umor aceste divagaţii de la normal. Cunoaştem cu toţii cântecul celor implicaţi: noi un suntem normali, hei, hai, leliţa mea, noi nu suntem normali…

Navigând printre idei

Tărâmul de dincolo sau lumea vibraţiilor înalte, depinde de viziunea sau cultura celui care expune minunăţiile şi legile de dincolo. Grecii aveau destul de bine structurată lumea de dincolo, structurile ierarhice de necontestat, deşi ne-au cam lăsat în ceaţă legat de legitimitatea conducerii Olimpului de către Zeus.

Noile curente ideologice şi religioase (mă refer la secolul 20), dezvoltă lumea de dincolo, creştină, cu încondeieri şi broderii din marile religii ale lumii plus ceva ştiinţă şi pseudoştiinţă. Privite din perspectiva creştină sunt un concurent sau un înlocuitor de temut, privite la rece ne dăm seama că nu au nici o şansă reală în concurenţa pentru locurile fruntaşe, lipsa unui Imperiu Roman care să o impună ca religie unică de stat  e evidentă.

Oricum ar fi, putem observa, că secolul 20 a fost foarte atent să nu lase fără crez, nici o categorie socială si nici o ideologie potenţială de mişcări de şi în mase. Fără a trece pragul spre paranoia sau teoria conspiraţiei putem încerca să vedem, că dincolo de micile interese meschine alăturate parveniţilor instant (nelipsiţi niciune în lume), există o mişcare generală, coordonată artistic, când este vorba de religie la modul general. Unii ar susţine că biserica creştină, fără a mai ţine cont de divergenţele confesionale, este dirijorul din umbră, tocmai pentru a putea administra şi pe acei necredincioşi. Nu cred că treburile sunt atât de simple. Nu ştiu cine sunt sau este dirijorul, nu ştiu nici măcar dacă el sau ei chiar există. Ştiu că dacă aşa ceva este adevărat întotdeauna trebuie căutat ca şi într-o crimă, întâi acel grup sau persoană care profită de pe urma actului.

Păgânism, ateism şi inutilitatea religiei

Nu sunt sigur dacă e corect titlul, cel puţin legat de inutilitatea religiei… E utilă pentru cei care profită de pe urma ei
Să vedem despre păgânism:
PĂGÂNÍSM n. 1) (în literatura istorică) Religie primitivă caracteristică păgânilor. 2) (în concepția credincioșilor creștini) Totalitate a credințelor religioase de până la creștinism, precum și a celor necreștine. 3) Perioadă de timp de până la apariția creștinismului. 4) Caracter păgân.

Să înţelegem că e o credinţă primitivă (nu contează dacă e legată de zei sau de natură sau de orice altceva doar creştin să nu fie)… dar eu ca om trăitor în secolul 21 ce pot zice de o credinţă ce-şi revendică rădăcinile în urma cu 4000 de ani?… Pot să-i atribui statutul de primitivă, arhaică şi expirată? De asemeni tot ce nu-i creştin e păgân: budism, islamism, hinduism… Stau uneori să mă minunez cum de nu se numesc între ele cultele creştine păgâne…
Unde e libertatea de gândire? Unde e libertatea de exprimare? Istoria e plină de erori ale presiunii maselor la provocarea preoţilor… Acolo se îndreaptă din nou lumea?… Nu suntem sătui de manipularea televiziunilor şi a ziarelor în toate aspectele politice şi economice, mai avem nevoie să ne spună un presupus vorbitor cu zeitatea supremă cu cine să votăm, câţi copii să facem şi când să ne spălăm ,,părţile ruşinoase”?

ATEÍSM n. Concepție care respinge religia și existența oricărei divinități. /<fr. athéisme
Acuma cu respingerea oricărei divinităţi…. orice om are în profunzimea sa un loc de îndoială…. Dar dacă există… şi până şi marii comunişti aveau zei: tătucul-zeu Stalin de exemplu se erija în zeu… ce apreciez la atei e însă alt factor…. au bunăvoinţa să încerce, cel puţin, să se debaraseze de tarele religioase care plafonează gândirea, că trec dincolo de limite impuse (crede şi nu cerceta)… la fel ca şi la religioşi, fanatismul (extremele) dăunează… O negare nu aduce niciodată o creaţie… Negarea e distrugere şi dacă nu construieşti nimic rămâne spaţiu gol şi ne îndreptăm spre vid…

RELÍGIE, religii, s.f. 1. Sistem de credințe (dogme) și de practici (rituri) privind sentimentul divinității și care îi unește, în aceeași comunitate spirituală și morală, pe toți cei care aderă la acest sistem; totalitatea instituțiilor și organizațiilor corespunzătoare; confesiune, credință. ♦ Fig. Crez, cult. 2. Disciplină predată în școală, având ca scop educarea și instruirea elevilor în spiritul religiei (1) date. – Din fr. religion, lat. religio, -onis, germ.  Religion

Aşa… şi întrebarea mea e: cu ce ne ajută?… Azi ştim de ce fulgeră şi cum se produce şi cum să ne apărăm/ferim… Ştim că schizofrenia produce halucinaţii… Altfel spitalele de nebuni ar fi declarate oracole… auzi tu …instituţii… păi care e legătura între un popă şi un ministru?… Retorică întrebare: BANII şi puterea de a manevra turmele de miei (sună mai blând şi mai dezmierdător decât oi)…

Iubiţi-vă legal

Am stat în cumpănă multă vreme înainte de a mă hotărî să scriu despre acest subiect. Trecând peste zâmbetele iscate de absurdităţile unor legi (citiţi aici şi vă minunaţi şi voi de ingeniozitatea omului), apare îndoiala legată de existenţa libertăţii şi dreptul la proprietate. Dacă o lege poate să permită verificarea mea în dormitor (Minnesota:- Este ilegal să dormi în pielea goală) sau verificarea activităţilor cu partenera/partenerul, nu înţeleg libertatea. Şi vorbim de America – statul declarat ca model al democraţiei mondiale.

Faptul că au fost date asemenea legi cândva în trecut poate fi înţeles, mai greu de priceput e de ce sunt tolerate încă? Fanaticii religioşi au apus sau sunt pe cale de a pierde, iar ceilalţi sunt convins că au încălcat legile.

Oare trebuie să presupunem că sunt portiţe de intruziune în libertatea noastră aşa cum au făcut cu legile de control antitero? Adică, dacă un vecin schizofrenic sună la urgenţe şi spune că a visat bombe în curtea mea, ăia vin, mă duc undeva la interogat, fără drepturi, fără avocat şi poate că mă şi torturează puţin. Aşa poate fi şi cu o vecină frustrată care face reclamaţie că nu ştiu ce poziţie sexuală încalcă legea (de unde să vadă baborniţa?).

Sunt curios dacă oamenii legii au cerut şi au primit vreodată mandat pentru verificarea legităţii poziţiilor de a face sex. Şi cum au intrat? Au spart uşa?… Sau aici e partea paranormală din acest articol: teleportarea. Vă imaginaţi făcând dragoste cu soţia şi brusc apare unul mic, chel şi care nu e Boc, strigând: te-am prins, stai cu 20 de grade mai aplecat peste soţie decât prevede legea!

Paranormalul din religie

Paranormalul din religie

Iată că fenomenele paranormale se întâmpla în toate domeniile şi sunt posibile oriunde şi oricând. Însă fenomene paranormale gigantisime precum acesta în care Biserica rulează milioane de lei şi nimeni nu se atinge să-i impoziteze… adevărat triunghi al Bermudelor…

Declaraţiile Bisericii sunt şi mai paranormale: nu are profit. Adică prostia românească e fără limite: eu, popă, declar că nu am profit şi tu, român, mă crezi.

Anunţ descoperirea unui nou fenomen paranormal: afaceri care nu dau faliment, dar cu profit zero. Explicaţia? O fi vorba de minuni? O fi vorba că dispar banii şi nu rămâne profit? Sau alt fenomen necunoscut încă?

%d blogeri au apreciat: