Păgânism, ateism şi inutilitatea religiei

Nu sunt sigur dacă e corect titlul, cel puţin legat de inutilitatea religiei… E utilă pentru cei care profită de pe urma ei…

Să vedem despre păgânism:

PĂGÂNÍSM n. 1) (în literatura istorică) Religie primitivă caracteristică păgânilor. 2) (în concepția credincioșilor creștini) Totalitate a credințelor religioase de până la creștinism, precum și a celor necreștine. 3) Perioadă de timp de până la apariția creștinismului. 4) Caracter păgân.

Să înţelegem că e o credinţă primitivă (nu contează dacă e legată de zei sau de natură sau de orice altceva doar creştin să nu fie)… dar eu ca om trăitor în secolul 21 ce pot zice de o credinţă ce-şi revendică rădăcinile în urma cu 4000 de ani?… Pot să-i atribui statutul de primitivă, arhaică şi expirată? De asemeni tot ce nu-i creştin e păgân: budism, islamism, hinduism… Stau uneori să mă minunez cum de nu se numesc între ele cultele creştine păgâne…
Unde e libertatea de gândire? Unde e libertatea de exprimare? Istoria e plină de erori ale presiunii maselor la provocarea preoţilor… Acolo se îndreaptă din nou lumea?… Nu suntem sătui de manipularea televiziunilor şi a ziarelor în toate aspectele politice şi economice, mai avem nevoie să ne spună un presupus vorbitor cu zeitatea supremă cu cine să votăm, câţi copii să facem şi când să ne spălăm ,,părţile ruşinoase”?

ATEÍSM n. Concepție care respinge religia și existența oricărei divinități. /<fr. athéisme

Acuma cu respingerea oricărei divinităţi…. orice om are în profunzimea sa un loc de îndoială…. Dar dacă există… şi până şi marii comunişti aveau zei: tătucul-zeu Stalin de exemplu se erija în zeu… ce apreciez la atei e însă alt factor…. au bunăvoinţa să încerce, cel puţin, să se debaraseze de tarele religioase care plafonează gândirea, că trec dincolo de limite impuse (crede şi nu cerceta)… la fel ca şi la religioşi, fanatismul (extremele) dăunează… O negare nu aduce niciodată o creaţie… Negarea e distrugere şi dacă nu construieşti nimic rămâne spaţiu gol şi ne îndreptăm spre vid…

RELÍGIE, religii, s.f. 1. Sistem de credințe (dogme) și de practici (rituri) privind sentimentul divinității și care îi unește, în aceeași comunitate spirituală și morală, pe toți cei care aderă la acest sistem; totalitatea instituțiilor și organizațiilor corespunzătoare; confesiune, credință. ♦ Fig. Crez, cult. 2. Disciplină predată în școală, având ca scop educarea și instruirea elevilor în spiritul religiei (1) date. – Din fr. religion, lat. religio, -onis, germ.  Religion

Aşa… şi întrebarea mea e: cu ce ne ajută?… Azi ştim de ce fulgeră şi cum se produce şi cum să ne apărăm/ferim… Ştim că schizofrenia produce halucinaţii… Altfel spitalele de nebuni ar fi declarate oracole… auzi tu …instituţii… păi care e legătura între un popă şi un ministru?… Retorică întrebare: BANII şi puterea de a manevra turmele de miei (sună mai blând şi mai dezmierdător decât oi)…

Publicitate