Iubiţi-vă legal

Am stat în cumpănă multă vreme înainte de a mă hotărî să scriu despre acest subiect. Trecând peste zâmbetele iscate de absurdităţile unor legi (citiţi aici şi vă minunaţi şi voi de ingeniozitatea omului), apare îndoiala legată de existenţa libertăţii şi dreptul la proprietate. Dacă o lege poate să permită verificarea mea în dormitor (Minnesota:- Este ilegal să dormi în pielea goală) sau verificarea activităţilor cu partenera/partenerul, nu înţeleg libertatea. Şi vorbim de America – statul declarat ca model al democraţiei mondiale.

Faptul că au fost date asemenea legi cândva în trecut poate fi înţeles, mai greu de priceput e de ce sunt tolerate încă? Fanaticii religioşi au apus sau sunt pe cale de a pierde, iar ceilalţi sunt convins că au încălcat legile.

Oare trebuie să presupunem că sunt portiţe de intruziune în libertatea noastră aşa cum au făcut cu legile de control antitero? Adică, dacă un vecin schizofrenic sună la urgenţe şi spune că a visat bombe în curtea mea, ăia vin, mă duc undeva la interogat, fără drepturi, fără avocat şi poate că mă şi torturează puţin. Aşa poate fi şi cu o vecină frustrată care face reclamaţie că nu ştiu ce poziţie sexuală încalcă legea (de unde să vadă baborniţa?).

Sunt curios dacă oamenii legii au cerut şi au primit vreodată mandat pentru verificarea legităţii poziţiilor de a face sex. Şi cum au intrat? Au spart uşa?… Sau aici e partea paranormală din acest articol: teleportarea. Vă imaginaţi făcând dragoste cu soţia şi brusc apare unul mic, chel şi care nu e Boc, strigând: te-am prins, stai cu 20 de grade mai aplecat peste soţie decât prevede legea!

Publicitate

Banii

Un englez, plictisit cu binele, s-a gândit că n-ar strica să renunţe la bani pe o perioadă de un an. Dar a trecut anul şi el tot pe principiul acesta trăieşte. Are o comunitate care aplică regula de trai fără bani şi se declară mulţumiţi.

Ce n-am înţeles din toată comedia asta e simplu: cum plătesc taxele şi impozitele pe pământul pe care s-au aciuat? Dacă acest ban e cel ce strică mediul (aşa cum ne declară nenea acesta semisălbăticit), de ce nu militează toţi ecologiştii din lume?

Teoria susţine că datorită politicii de consum exacerbat ne ducem spre punctul terminus al resurselor planetare. Asta să presupunem că e un punct valid de vedere, dar de aici şi până la satanizarea banului… Să luăm exemple de la noi: sate în care nu sunt bani din simplul motiv ca nu sunt locuri de muncă şi nu deţin ceva specific de vânzare. Acolo tot acumularea e scopul vieţii lor. Nu dau bani, dau forţă de muncă, timp şi viaţă.

E trist că se ajunge la asemenea comparaţii extreme. E trist când realizăm că oamenii se poartă inconştient şi iresponsabil ca şi când ar deţine o genă sinucigaşă. Atunci poveştile scrise de cei care cred în civilizaţii antice apuse parcă nu mai sună a poveşti.

Telepatie

Suntem confruntaţi zinic cu tot felul de informaţii legate de fenomenologia paranormală, studii ,,ştiinţifice” mai asemănătoare unor farse decât unui studiu serios. E adevărat că nu avem o ştiinţă care să se ocupe exclusiv cu paranormalul, dar avem studiile făcute de ruşi şi americani din perioada războiului rece.

Toate astea demonstrează că se poate studia ceva din fenomenologia paranormală la modul serios, fără bătaie de joc, fără ironie inutilă. Am hotărât să scriu acest articol din convingerea personală. Convingerea că telepatia nu e doar o idee abstractă, vehiculată de unii ca fenomen cert, iar alţii ca o minciună.

(Imagine realizată de o prietenă a blogului)

Sunt articole scrise foarte amănunţit şi cu obiectivitate, ca de exemplu acesta, dar eu prefer să scriu din viziunea mea, să exprim subiectiv fenomenul telepatiei. Se petrece dintotdeauna între mine şi sora mea. E simplu. Mă trezesc cu ideea că are nevoie de ceva sau ne completăm reciproc frazele. La nivel arhaic, adică legat de sentimente şi senzaţii, e o comunicare care nu a dispărut niciodată şi care nu ştiu să aibă început. Faţă de alte persoane am manifestat compatibilităţi mai mari sau mai mici.

Acum să nu se înţeleagă că sunt un mare telepat, sunt la nivelul normal. Oricare om normal are abilitatea de a interacţiona cu restul, aşa cum interacţionează şi animalele la nivel de senzaţii/sentimente. Un câine simte dacă stăpânul e trist sau vesel, ştie dacă a murit sau dacă vine acasă de la distanţe care exclud simţurile fizice obişnuite. Aşa simte o mamă, dacă are probleme copilul sau e fericit. E un nivel telepatic cu care suntem dotaţi toţi. De ce nu toţi susţin că au abilităţi telepatice, dacă e atât de comun fenomenul? Din mai multe motive: suntem îndoctrinaţi de mici că nu există nimic care trece pragurile fizice (sau în cazul religioşilor sunt categorisite demonice şi nu se vorbeşte de ele decât pentru exemplificări negative); societatea ne îndeamnă să fim superficiali, să ignorăm sondarea noastră interioară, iar din acest motiv nu ne cunoaştem suficient ca să sesizăm diferenţele subtile dintre gânduri.

Sunt oameni care trec mai departe şi ajung să producă efecte la modul direct (detectivii psihici), sunt utilizaţi atunci când metodele zis ortodoxe eşuează. Sunt persoane solicitate de agenţii ca F.B.I.; şi să nu uităm de zvonurile de care s-au înconjurat C.I.A. şi K.G.B. legate de departamentele specializate în paranormal şi cu paranormali.

Nu vreau să conving pe nimeni de existenţa telepatiei, dintr-un motiv simplu: oricare dintre noi care are curajul să privească cinstit în viaţa sa, va detecta cel puţin un moment în care regăseşte un fenomen telepatic. Există şi frica aceea de a ne afişa faţă de oricine ne poate percepe gândurile, dar asta din cauză că nu ştim cum funcţioneză fenomenul. Dar despre aceasta, şi despre altele legate de telepatie, într-un post viitor, dacă va fi cazul.